Satul Cârțișoara, cunoscut și sub numele de Cârța Română, a fost populat din evul mediu timpuriu și până în prezent predominant de români. Originea toponimului nu este stabilită cu exactitate. În general se presupune că numele așezării ar fi de origine slavă, el fiind derivat din etimonul vechi slav “kurčo” (loc defrișat, curătură), fie din sinonimul său slavon “krč” sau “krči”. Numele așezării românești, adaptat semantic unor necesități de ordin cultic, ar fi fost preluat de manastirea Carta. În cealaltă opinie originea numelui este explicată etimologic din germanul Kerz(e) (în trad. “lumânare”, “candelă”), denumire însușită de numele latin al conventului mănăstirii Cârța, anume “Santa Maria de Candelis”.
Localitatea Cârțișoara este situată în vecinătatea Munților Făgărașului, pe malul pârâului Cartisoara, la sud de șoseaua națională Sibiu-Brașov. Satul se află pe itinerariul șoselei care traversează Munții Făgărașului.
Monumente istorice
- În urmă cu câteva decenii, cu ocazia unei periegheze, au fost descoperite în vecinătatea așezării urmele unei construcții cultice de piatră, probabil medieval timpurie.
- În prezent Cârțișoara adăpostește patru biserici, dintre care două au fost construite la începutul secolului al XIX-lea. Biserica din Oprea Cârțișoara, ridicată pe un promotoriu și construită din cărămidă, a fost zidită în anul 1806. Planul bisericii din Oprea Cârțișoara, dedicată hramului “Sf. Nicolae”, este compus din altar, naos și pronaos. Biserica este decorată în interior cu pictura murala. Ridicată pe un plan analog celui din Oprea Cârțișoara, biserica din Streza Cârțișoara, dedicată hramului “Buna Vestire”, a fost începută sau consacrată în anul 1818. Similar bisericii din vecinătate, biserica din Oprea este decorată cu pictură murală, interesantă sub aspect iconografic. Cârțișoara adăpostește și o mănăstire ortodoxă, de măicuțe, fondată relativ recent.
- Monumentul Eroului Român. Monumentul este de tip Cruce memorială, fiind ridicat în anul 1920, de către familia cpt. activ Gheorghe Buruiană. Pentru realizarea monumentului s-au folosit piatră și marmură. Pe fațada monumentului se găsește următorul înscris: „În memoria bravului cpt. activ Gheorghe Buruiană din Regimentul 21 Infanterie căzut în luptele de la Porumbacul de Jos la 17-30 septembrie 1916 îmbărbătând o companie la asalt.“ Pe spate sunt înscrise următoarele: „În memoria Eroului Căpitan activ Gheorghe Buruiană, familia recunoscătoare“.